Pentru o experienţă completă de navigare, te rugăm să activezi JavaScript în browserul Web.
ACASAAdministratie OltAdminstrație Olt 2Actualitate OltActualitate 2Politica OltPolitică augustSocialEducație Educație 2017Eveniment OltEveniment 2Sport Cultura cultura 2ReportajAnchetaReligieReclamaDESPRE NOI
Site realizat de Georgiana Raicu SC Nevada Com SRL
11659495_379094392285489_3189458693765678881_n.jpg
Stirile VGtv din Olt, Vâlcea și Argeș # Prima televiziune online din tara infiintata in 2007# Fondatori Georgiana Leulescu Raicu si Viorel Cosmin Raicu.
Nou in Slatina! Restaurantul Berta & Familly, Str. Pitești, nr. 114 www.restauantberta.cabanova.com
index.jpgydf-7fnmz5ev9btp-2wavh.jpg Cabanova Sitebuilder
Vizitatori/ Zi
Prysmian Group a inaugurat o nouă fabrică de productie la Slatina Marti 13 iunie 2017 Grupul Prysmian, lider mondial în producția de cabluri și sisteme electrice și de telecomunicații a inaugurat, marți 13 iunie la Slatina, o nouă hală de producție. Aceasta este cea mai mare fabrică de cabluri de fibră optică din Europa, cu o valoare de 25 milioane de euro. Potrivit reprezentanților firmei, această nouă fabrică face parte din seria investițiilor Grupului Prysmian în fabrici de cabluri de fibră optică și electrice, în valoare de 250 milioane de euro pe o perioadă de trei ani, la nivel global. Fabrica de la Slatina are o capacitate de producție anuală de peste 8 milioane de km de cabluri, considerându-se a fi una dintre cele mai mari de acest gen. La ceremonia de inaugurare au participat Mihail Tudose, ministrul Economiei, Excelența SaMarco Giungi, Ambasadorul Republicii Franceze în România, Valerio Battista- președintele CEO al Grupu Prysmian Gruplui Prysmian, Phillippe Vanhile Senior Vice President Telecom Business, Francesco Fanciulli- CEO pentru Regiunea Europei Centrale și de Est, Emil Moț, primarul Slatinei, Marius Oprescu, președintele CJ Olt, Silviu Neacșu, prefectul de Olt, Gheerghe Dobra dir. gen. al ALRO, mass-media locală și regională, și mulți alți reprezentanți ai autorităților locale sau firmelor colaboratoare, aproximativ 150 de persoane. ,, În calitate de lider mondial în această industrie, suntem ferm angajați, suntem ferm angajați să susținem nevoile guvernelor și operatorilor de telecomunicații pentru dezvoltarea de noi rețele de bandă largă, continând să investim în capacitățile de fibră optică și cabluri, precum și în noile tehnologii know- how (...)Am fost implicați în proiecte în întreaga lume și aducem acestei noi fabrici, calitatea de necontestat a produsului nostru, împreună cu toată experiența dobândită, până acum. În dezvoltarea infrastructurii strategice, cm ar fi rețelele de telecomunicații, calitatea și fiabilitatea sunt esențiale. Prysmian s-a dovedit a fi în măsură să satisfacă aceste cerințe” a spus Valerio Battista, printre altele.(...) sursă text Semnalul Oltului Ramnicului si Argesului. Redactor Georgiana Raicu, op. imag. Viorel Raicu
Calafat- legătura dintre Europa Centrală și Orientul Mijlociu Luni 12 mai 2017 Muncipiul Calafat, vestitul port la Dunăre și poarta de intrare în Bulgaria, se află la aproape 70 de km de Craiova și la numai 12 km de Vidin, a fost prima localitate vizitată de jurnaliști și tur- operatori româno- bulgari. Calafatul are în componența sa încă trei sate, respectiv, Basarabi, Golenți și Ciupercenii Vechi, care potrivit cercetărilor arheologice au scos la iveală că așesarea datează din secolul III-I î. Hr. Prima atestare documentară păstrată, referitoare la Calafat, datează din 1424., când Vama de la Calafat, devine în secolele XV-XVI punctul de tranzit cel mai important pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică. O altă atestare documentară datează din vremea lui Basarab cel TânărȚepeluș (noiembrie 1477 septembrie 1478), care la 3 aprilie 1480 dăruiește Tismanei, unde era stareț Matei, vama de la Calafat cu târgul, precum și alte vămi și bălți. Din 30 aprilie 1502 datează un alt hrisov, dat de Radu cel Mare ( 1495- 1508) dăruiește, la rândul său Tsmanei, al cărei egumen era Ioanichie, vama de la Calafat, ca să fie de ocină și de ohabă și să ia vama de la Calafat”. Tot din primii ani ai secolului al XVI-lea datează alte două hrisoave domnești, prin care se întărea mănăstirii Tismana vama de la Calafat. Mihnea I cel Rău, mai adaugă zestrei Mânăstirii Tismana, la 26 iunie 1508, vama de la Calafat, care a fost a Tismanei încă de la bătrânii domni, iar la 1 mai 1510, din Târgoviște, Vlad cel Tânăr o dă ieromonarhului Ioanichie și călugărilor de la Tismana. Vladislav al III-lea dă poruncă Mânăstirii Tismana, la 10 mai 1523 ca să fie volnici călugarii din Sfânta mănăstire Tismana să-și ia vama de sare de la Vadul Vidinului de la valahi”, iar un an mai târziu, tot acesta, întărea egumenului Istratie și călugărilor Tismanei vama de la Calafat cu târgul și balta Bistreț cu vamă”, ca și altele, pentru că le-au fost vechi și moșteniri de la bătrânii domni”. Asemenea acte de danie, sau mai exact de reîntărire a stăpânirii asupra vadului de la Calafat, au mai fost date de către și de alți domnitori români. Primarul municipiului, Lucian Ciobanu, ne-a primit (...) Sursă text Semnalul Oltului, Ramnicului si Argesului Redactor Georgiana Raicu, op. Imagine, editare și montaj, ing. Viorel Raicu, www.vgtvolt.cabanova.com ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Băilești, orașul zaibărului autentic și a lui Nea Mărin Luni 12 mai 2017 Localitatea Băilești din Dolj, a fost cea de-a doua locație unde partenerii Programului de promovarea culturii tradiționale România- Bulgaria, au participat la un spectacol special cu muzică și dansuri populare. Și-au dat concursul mai multe ansambluri de dansuri și interpreti de la Casa de Cultură ,, Amza Pellea” din Băilești, Hora Denslățuiului de la Casa de Cultură ,, Adrian Păunescu” de la Bîrca și de Ansamblul Altiţa” al Căminului Cultural Maglavit. Recunoscut mai degrabă ca orașul lui ,,Nea Mărin”, celebrul actor Amza Pellea, dar și a celebrului zaibăr, municipiul Băilești , a fost atestat pentru prima data la 4 ianuarie 1536, în timpul domniei lui Radu Paisie , care amintește existența sa încă din vremea domnitorului Mircea cel Bătrân (1386-1418). ,,Fiind o localitate destul de cunoscută prin targurile săptămânale sau bâlciurile anuale, prin numărul mare de locuitori pentru acea perioada, localitatea Băilești se gasește în documente cartografice ale vremii, cum ar fi Harta Țării Românești. Ca o recunoastere oficiala a stadiului de dezvoltare economica si sociala, in urma unui decret regal, la 3 mai 1921, s-a serbat cu deosebit fast transformarea comunei rurale Bailesti (in acea perioada era cea mai mare comuna rurala din tara) in comuna urbana. Previziunea proprietarului mosiei Bailesti din anul 1831, ca acest sat va deveni oras, se indeplinise. Principalele evenimente ale istoriei poporului roman de la mijlocul si din a doua jumatate a secolului al XlX-lea, Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor, Razboiul de Independenta, la al caror succes si-au adus contributia si locuitorii localitatii Bailesti, au construit punctul de plecare al unei aprige lupte pentru desavarsirea unitatii nationale. in acest context se inscrie o mai veche dorinta a locuitorilor acestei stravechi asezari romanesti: trecerea localitatii de la statul de comuna rurala la comuna urbana, dorinta ce a avut drept suport intreaga sa evolutie de-a lungul istoriei.” se arată în istoricul de pe site-ul Primăriei Băilești. Sursă text Semnalul Oltului, Ramnicului si Argesului Mai multe amanunte într-un reportaj special realizat pentru VGtv de Georgiana Raicu, op. Imagine, editare și montaj, ing. Viorel Raicu, www.vgtvolt.cabanova.com --------------------------------------------------------------------------------------- Program artistic la Cabana de Vânătoare a lui Ceausescu, din Bratovoiești Luni12 iunie 2017 Promovarea culturii tradiționale, România- Bulgaria continuat la Cabana de Vânătoare a fostului președinte Nicolae Ceaușescu din localitatea doljeană, Bratovoiești. Aici, într-un cadru deosebit, sub umbra unui stejar de peste 400 de ani, copii de la Școala Gimnazială din localitate, membrii ai Ansamblului ,, Izvorașul” îndrumători profesorii Gabriel și Alexandrina Licșor, instructor Marga Chiurtu, membră a Ansamblului ,, Maria Tănase” din Craiova. Pădurea din jurul Cabanei de Vânătoare a lui Ceaușescu, a răsunat timp de două ore de dansurile populare tradiționale din zona Olteniei, dar și de minunatele cântece interpretate de doi copii talentați - Denis Drăghici și Sonia Bârsan, de numai zece ani, ambii elevi în clasa a III-a. În horă alături de copii s-au prins oaspeții bulgari dar și jurnaliștii din România, încântați de talentul copiilor, de dragostea lor pentru păstrarea dansului și portului popular oltenesc. Primarul localității, Ion Oancea, a povestit oaspeților români și bulgari despre tabieturile fostului președinte Nicolae Ceaușescu, care venea aici la vânătoare, aterizând cu elicopterele în apropiere, pe două piste special amenajate, care se mai văd și azi. Ceaușescu împreună cu activul de partid, vânau toată ziua pe fondul de vânătoare, cerbi carpatini dar și lopătari, însă niciodată nu făceau abuz. Se spune că Ceaușescu, era un bunn vânător, dar nu nimerea întotdeauna vânatul, însă cei care-l însoțeau numărau focurile trase și trimiteau pe cei mai buni ochitori să completeze numărul de animale împușcate. În apropierea Cabanei de Vânătoare, proprietarul fondului de Vânătoare a amenajat un mic muzeu cu trofeele de vânătoare, ale cerbilor carpatini, lopătarilor și porcilor mistreți împușcați atunci. Tot el a mai spus că ultima vânătoare a lui Ceaușescu, pe fondul de Vânătoare de la Bratovoiești, a fost în noiembrie 1989. Aflat la primul mandat, primarul Ion Oancea, ne- a dezvăluit faptul că pe raza localității există un lac de acumulare natural de aproape 80 de ha și va face tot ce-i stă în putință pentru ca acesta să devină un punt de atracție și recreere pentru craioveni, dar și pentru locuitorii din comunele învecinate. Sursă text Semnalul Oltului, Ramnicului si Argesului Mai multe amanunte într-un reportaj special realizat pentru VGtv de Georgiana Raicu, op. Imagine, editare și montaj, ing. Viorel Raicu, www.vgtvolt.cabanova.com ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Covoarele fermecate de la Bechet, ajunse în palatul Emirului din Dubai Luni 12 iunie 2017 Despre covoarele ce farmecă privirea ale doamnei Antoaneta Nadu, fost profesor de biologie, de la Bechet, Dolj, s-au scris mii de rânduri. Cunoscută ca o profesionistă în țesături tradiționale oltenești toată lumea care i-a călcat pragul atelierului de creație a rămas interzisă de frumusețea acestor minuni autentice oltenești. Doamna Nadolu, a angajat cinci țesătoare și și-a amenajat un mic atelier, dar și un muzeu chiar în curtea casei un atelier minunat și un mic muzeu în sat. A ajuns acum, printr-un parteneriat cu instituții statului, să țină cursuri de reconversie profesională pentru cei disponibilizați sau cei care vor să-și schimbe meseria și e tare mândră că ultima dată, anul acesta, a avut 65 de femei pe care le-a învățat despre acest meșteșug. Unele deja și-au deschis magazin și vând obiecte făcute de ele. Și chiar dacă e vorba despre tradiție aici, să știi că are site, este la curent cu noutățile din arta textilă și mereu invitată la târguri internaționale. a fost invitată să-și expună covoarele tradiționale: Italia, Franța, Spania,Grecia, Slovenia, Bulgaria, Germania, Austria, Ungaria, Marea Britanieși chiar Emiratele Arabe, la Dubai. Iar aici însuși șeicul a fost atras de covorul oltenesc cu ”două fețe”. Sursă text Semnalul Oltului, Ramnicului si Argesului Mai multe amanunte într-un reportaj special realizat pentru VGtv de Georgiana Raicu, op. Imagine, editare și montaj, ing. Viorel Raicu, www.vgtvolt.cabanova.com
page 2.jpgCalafat 5.JPG
,,Tata și Fii”- Hostel Bechet Tel. 754.753.945 Alexandru Nicolită
Spectacol la Calafat
Băilesti 2.JPG
Spectacol Băilesti
Bechet 2.JPG
Tesatoare covoare Bechet